Aurora (AUR) - 9.85 RON (%)
Stiri
Decizia ASF nr. 753/23.06.2022 - retragere de la tranzactionare incepand cu data de 29.06.2022
Raport curent 17.05.2022 (numire Presedinte CA)
Disponibilitate Raport anual 2021
Raport anual 2021
Hotarari AGOA 20.04.2022 (AGA Bilant 2021)
Raport curent 07.04.2022 (publicare presa Hotarari AGEA 30.07.2021, exercitare drept retragere din societate)
Decizie ASF nr.404/31.03.2022
Convocare AGOA 20.04.2022-21.04.2022 (data referinta 08.04.2022) (AGA bilant 2021 )
Rezultate financiare preliminare 2021
Raport curent 04.02.2022 (litigii - 01.02.2022)
Calendar financiar 2022
Notificare prag detineri/vot > 75 %
Informare Depozitarul Central structura sintetica registru consolidat 03.12.2021
Informare Depozitarul Central inregistrare Majorare capital social 03.12.2021
Disponibilitate raport Trimestrul III 2021
Raport trimestrul III 2021
Raport curent 05.11.2021 (incheiere operatiune majorare capital social )
Suspendare tranzactionare in data de 01.11.2021, ora 9:45 conf art.115, lit.b, pct.A, alin ii, ind.6, Reg. ASF 5/2018 - 02.11.2021 data de inregistrare, 01.11.2021 ex date, Hotarari AGEA 30.07.2021 aprobare retragere de la tranzactionare
Notificare IFB Finwest - Majorare capital social
Raport curent 05.10.2021 (publicare raport )
Raport evaluare 31.12.2020
Majorare capital social
Raport semestrial S1 2021
Hotarari AGEA 30.07.2021 (aprobare retragere de la tranzactionare)
Notificare BRK Financial Group - Ajustare parametri produse structurate cu activ suport AUR
Raport curent 19.07.2021 (litigii )
Convocare AGEA 30.07.2021-31.07.2021 (data referinta 16.07.2021) (aprobare retragere tranzactionare, AGAE 31.05/01.06.2021 - lipsa formalitati convocare)
Convocare AGEA 30.07.2021-31.07.2021 (data referinta 16.07.2021) (aprobare retragere tranzactionare, AGEA 31.05/01.06.2021 - lipsa formalitati convocare)
Notificare BRK Financial Group - Ajustare parametri produse structurate cu activ suport AUR
Pretul de referinta al simbolului AUR valabil pentru 29.04.2021 si pana la formarea unui nou pret de referinta este 6.2000.
Hotarari AGEA 12.04.2021 - erata
Disponibilitate raport anual 2020
Raport anual 2020
Hotarari AGOA si AGEA 12.04.2021 (AGA bilant 2020, majorare capital social )
Convocare AGEA 31.05.2021-01.06.2021 (data referinta 17.05.2021) (aprobare retragere de la tranzactionare )
Raport curent 31.03.2021 (anunturi - analiza oportunitati de afaceri )
Raport curent 31.03.2021 (anunturi - analiza oportunitati de afaceri)
Raport curent 31.03.2021 (informare potentiala inchiriere, vanzare fabrica )
Notificare BRK Financial Group - Ajustare parametri produse structurate cu activ suport AUR
Completare Convocare AGOA 12.04.2021-13.04.2021 (data referinta 01.04.2021)
Convocare AGOA si AGEA 12.04.2021-13.04.2021 (data referinta 01.04.2021) (AGA bilant 2020, majorare capital social)
Rezultate preliminare 2020
Calendar financiar 2021
Anul 2020 a fost marcat de o crizÄ apÄrutÄ de nicÄieri, care a venit într-o formÄ puÅ£in aÅteptatÄ, o pandemie. MulÅ£i întreabÄ cum a fost posibil ca în secolul XXI - când maÅinile merg singure, când a merge cu a vionul a devenit ceva comun, când graniÅ£ele sunt deschise larg în Uniunea EuropeanÄ, când tehnologia preia controlul vieÅ£ii, când telefonul mobil a ajuns un drog, când speranÅ£a de viaÅ£Ä a depÄÅit 80 de ani - lumea occidentalÄ sÄ fie lovitÄ de o asemenea pandemie, iar cele mai sigure mÄsuri de salvare de la infectarea cu Covid-19 sÄ fie purtatul mÄÅtii, spÄlatul pe mâini, carantina în casÄ, ca acum 100 de ani. Tot ce scriam la începutul lui 2020 a fost dat peste cap de aceastÄ pandemie, care a adus cu ea cea mai violentÄ crizÄ economicÄ din istorie în trimestrul al 2-lea (nici în rÄzboi nu s-a întâmplat ca economiile sÄ fie închise aproape în totalitate). CreÅterea economicÄ nu a continuat, iar deficitele macro nu s-au corectat, ci dimpotrivÄ IsÄrescu nu a lÄsat cursul sÄ treacÄ peste 5 lei/euro creÅterea pensiilor a fost mai micÄ presiunea salarialÄ a dispÄrut odatÄ ce a venit criza creÅterile din IT s-au atenuat, iar companiile nu au mai fost atât de darnice, dar din motive de crizÄ Bursa a avut un nou an de creÅtere, dar dupÄ prÄbuÅirea din martie Hideroelectrica nu s-a listat pe BursÄ Åi nici nu a cumpÄrat CEZ, care s-a dus la un fond australian de investiÅ£i , EXXON nu a vândut nimÄnui încÄ participaÅ£ia la proiectul de gaze din Marea NeagrÄ vânzÄrile de afaceri româneÅti au continuat pentru cei care au primit oferte clare piaÅ£a rezidenÅ£ialÄ nu a crescut ca preÅ£uri, iar vânzÄrile de apartamente s-au redus din cauza crizei Åi nici nu a fost rÄzboi între americani Åi Iran. Toate Å£Ärile occidentale au fost nevoite sÄ accelereze printarea de bani - de la zeci de miliarde s-a ajuns la sute de miliarde Åi acum chiar trilioane - pentru a Å£ine Å£Ärile în viaÅ£Ä, pentru a Å£ine angajaÅ£ii acasÄ prin celebrul Åomaj tehnic, pentru a da bani oamenilor ca sÄ-Åi plÄteascÄ chiria (în America) ca sÄ nu fie aruncaÅ£i în stradÄ Åi apoi sÄ dea foc la tot ce întâlnesc în jur, pentru a evita falimentele rÄsunÄtoare ale marilor companii de aviaÅ£ie, pentru a Å£ine funcÅ£ionale pieÅ£ele financiare Åi a nu se înregistra crize de lichiditate Åi, nu în ultimul rând, pentru a Å£ine sistemul medical cât de cât în funcÅ£iune dupÄ avalanÅa de cazuri Covid-19. MÄsurile luate în România nu au fost cu mult diferite faÅ£Ä de cele luate în Uniunea EuropeanÄ, doar banii au fost puÅ£in diferiÅ£i, în funcÅ£ie de posibilitÄÅ£i: - BNR a redus de 3 ori dobânda de referinÅ£Ä, de la 2,5% la 2%, apoi la 1,75% Åi apoi la 1,5%. Prima scÄdere a dus la reducerea ROBOR-ului, ceea ce a dus la scÄderea cu 30% a ratei la bancÄ. Dar impactul imediat a fost pe piaÅ£a secundarÄ a titlurilor de stat, acolo unde se tranzacÅ£ioneazÄ percepÅ£ia investitorilor faÅ£Ä de România, faÅ£Ä de probabilitatea unui stat de a intra sau nu în faliment. DupÄ ce BNR a redus dobânda Åi a declarat cÄ va interveni sÄ cumpere titluri de stat pe piaÅ£a secundarÄ, randamentul acestora a scÄzut de la 6,1% la 4%, ceea ce a permis Ministerului de FinanÅ£e sÄ se împrumute ca sÄ finanÅ£eze cheltuielile statului. La începutul crizei Åi a perioade de lockdown au fost 2-3 sÄptÄmâni mai tensionate între Ministerul FinanÅ£elor Åi bÄnci pentru a achiziÅ£ia titlurilor de stat la dobânzile oferite de Florin Cîţu, ministrul finanÅ£elor. - BNR a asigurat lichiditate continuÄ bÄncilor prin toate operaÅ£iunile, astfel încât retragerile de bani ale populaÅ£iei sÄ se desfÄÅoare fÄrÄ probleme. A fost un moment mai tensionat în privinÅ£a alimentÄrii cu cash în euro a sistemului bancar pentru asigurarea retragerilor în valutÄ, dar situaÅ£ia s-a rezolvat. - Cursul valutar a rÄmas extrem de stabil, mult prea stabil (cred cÄ BNR ar fi avut o bunÄ ÅansÄ sÄ ducÄ cursul peste 5 lei/euro fÄrÄ sÄ dea prea multe explicaÅ£ii, având în vedere criza). IsÄrescu a preferat sÄ menÅ£inÄ stabilitatea cursului, asftfel încât euro nu a crescut nici cu 5% în acest an, creÅtere care este sub rata inflaÅ£iei, de 2,3%. - Confruntându-se cu o lichiditate semnificativÄ, având în vedere cÄ economisirea a crescut, bÄncile au redus dobânzile la depozite chiar sub rata inflaÅ£iei. BineînÅ£eles cÄ nu toate. - Profitând de scÄderea dobânzilor la depozitele în lei din partea bÄncilor, Ministerul FinanÅ£elor a scos la vânzare titluri de stat în lei Åi euro cu o dobândÄ peste sistemul bancar - 4% pe 3 ani, 4,5% pe 5 ani - dar nu a dizlocat sume importante, doar câteva miliarde de lei. Au fost persoane fizice, investitori care au speculat aceste dobânzi mari la titluri de stat Fidelis destinate populaÅ£iei Åi au investit sume mari (în tranÅa din august un singur investitor a pus un ordin de 400 de milioane de lei). Prin listarea la BursÄ, cei care au investit în aceste titluri de stat au înregistrat imediat un câÅtig prin creÅterea randamentului. SÄ poÅ£i sÄ câÅtigi 1% la titluri de stat când dobânzile sunt 0%, este un lucru foarte bun. - Bursa, care nu are însÄ o pondere importantÄ Ã®n PIB ca în Vest, s-a prÄbuÅit când a venit criza dar apoi a crescut, iar acum, pe final de decembrie, a recuperat toatÄ pierderea Åi probabil va închide pe plus. Cine a avut nervi sÄ cumpere acÅ£iuni în martie sau început de aprilie, poate sÄ marcheze acum un câÅtig de 30-50%. - Economia României a rezistat mult mai bine decât prognozele analiÅtilor din primÄvarÄ, care vedeau o scÄdere economicÄ cuprinsÄ Ã®ntre 7-9%, dupÄ cum se închisese economia în martie, aprilie Åi mai. ScÄderea economicÄ va fi cuprinsÄ Ã®ntre 4-5%, ceea ce, în condiÅ£iile acestei crize, este o reducere rezonabilÄ, chiar bunÄ. - Cifra de afaceri totalÄ din economie probabil cÄ va închide 2020 cu o scÄdere cuprinsÄ Ã®ntre 10-20% având în vedere scÄderea încasÄrilor, reducerea cererii Åi impactul crizei în fiecare produs sau serviciu livrat. - Amânarea plÄÅ£ii ratelor la bancÄ - prin moratoriul aprobat de guvern - a redus presiunea pe o bunÄ parte dintre companii, pe cele afectate direct de crizÄ Åi pe cele care erau furnizori de produse Åi servicii pentru aceste businessuri. Amânarea a fost Åi pentru persoanele fizice, având în vedere cÄ peste 1 milion de angajaÅ£i români au intrat în Åomaj tehnic, cu plata de cÄtre stat a maxim 75% din salariul mediu pe economie, nu din salariul lui. Ãn total, suma amânatÄ la platÄ depÄÅeÅte 47 de miliarde de lei, adicÄ aproape 10 miliarde de euro, reprezentând 16% din totalul finanÅ£Ärilor bancare. - Programul IMM Invest - de garantare a creditelor pentru companii date de cÄtre bÄnci - a Å£inut în viaÅ£Ä creditarea bancarÄ cÄtre companiile private româneÅti mici Åi mijlocii, care s-ar fi prÄbuÅit mai rÄu ca în 2008. PânÄ Ã®n prezent, bÄncile au creditat deja aceste companii cu 10 miliarde de lei, faÅ£Ä de 16 miliarde de lei, cât a aprobat Fondul de Garantare. - Celelalte programe de finanÅ£are pentru companii încÄ nu s-au aÅezat bine pe piaÅ£Ä, rezultatele urmând sÄ se vadÄ Ã®n 2021. - PiaÅ£a imobiliarÄ a rezistat mai bine decât în 2008, dar puÅ£in diferit: preÅ£urile apartamentelor Åi terenurilor nu prea au scÄzut, dar în schimb s-a redus semnificativ volumul tranzacÅ£iilor, pentru cÄ toatÄ lumea stÄ Ã®n expectativÄ. Dar pentru cÄ deplasÄrile s-au prÄbuÅit, pentru cÄ nu mai existÄ turism, pentru cÄ nu mai existÄ Airbnb, pentru cÄ nu mai sunt studenÅ£i, piaÅ£a chiriilor a scÄzut semnificativ. NumÄrul de clienÅ£i s-a redus dramatic, iar chiriile au coborât cu 20-30%, asta dacÄ mai gÄseÅte cineva clienÅ£i. - HoReCa - Hoteluri, Restaurante, Cafenele - este la pÄmânt din cauza interdicÅ£iilor date de autoritÄÅ£i, iar între 30-50% dintre aceste businessuri nu se vor mai redeschide în forma în care au fost prinse de crizÄ. DeÅi are o pondere destul de redusÄ Ã®n economie, numai 2%, acest sector angajeazÄ 400.000 de oameni, adicÄ 10% din numÄrul angajaÅ£ilor din sectorul privat. Impactul s-a vÄzut la alegerile parlamentare din decembrie, când o parte dintre angajaÅ£ii din acest sector au votat cu AUR, care promitea redeschiderea restaurantelor. Hotelurile s-au prÄbuÅit pentru cÄ nu au mai avut clienÅ£i Åi nici nu prea au. Pentru hotelurile care mai sunt deschise, pentru cÄ multe au tras obloanele pânÄ Ã®n martie-aprilie 2021, gradul de ocupare este între 10-15%, ceea ce înseamnÄ cÄ pierd bani în fiecare zi. Acoperirea pierderilor va veni din ajutoarele date de stat. - Industria, cu o pondere de 20% în economie, a rezistat mai bine decât aÅteptÄrile, mai ales dupÄ ce Dacia, Ford, fabricile de componente auto au revenit la lucru, cu comenzi puternice din spate. BineînÅ£eles cÄ industria nu înseamnÄ numai auto. Celelalte sectoare nu au înregistrat sacÄderi dramatice, ci dimpotrivÄ, dupÄ redeschiderea din mai au dat drumul la activitate din plin. Industria României depinde de ceea ce face Europa, de Germania Åi de celelalte Å£Äri puternice, iar rezultatele pânÄ Ã®n octombrie aratÄ o revenire de la lunÄ la lunÄ. - Consumul, cu o pondere de 18% în formarea PIB-ului, va reuÅi sÄ Ã®nchidÄ anul pe plus dupÄ scÄderea dramaticÄ, de 20%, din T2. Dar aici trebuie sÄ facem o precizare: consumul alimentar a mers din plin pentru cÄ magazinele au fost deschise, dar în shimb consumul ne-alimentar, de haine, de exemplu, a mers prost, în special pentru companiile româneÅti, care nici nu au branduri puternice, nu sunt nici Zara, nici H&M, nici Pepco, nu au volume Åi nici comenzi majore. Consumul de electro-IT a rezistat, mai ales dupÄ ce comenzile de calculatoare, televizoare Åi toate produsele necesare lucrului de acasÄ au sÄrit în aer (vezi procesoarele). - Agricultura, cu o pondere de 5% în PIB, a fost mai puÅ£in afectatÄ de Covid, Åi mai mult de seceta cumplitÄ din varÄ Åi din toamnÄ. Agricultura va închide anul cu o scÄdere de 20-30%. - Industria IT, cu o pondere de aproape 7% din PIB, a mers din plin, având în vedere cÄ a putut sÄ-Åi trimitÄ angajaÅ£ii sÄ lucreze de acasÄ, fÄrÄ niciun fel de problemÄ. Mai mult decât atât, companiile din acest sector au înregistrat comenzi în creÅtere, mai ales cÄ toatÄ economia se îndreaptÄ spre o formÄ digitalÄ Åi are nevoie de produse Åi servicii, dar Åi de oameni din aceastÄ industrie. BÄncile pot da afarÄ 10 oameni din front office, dar tot trebuie sÄ angajeze 3 IT-iÅti care sÄ Å£inÄ tranzacÅ£iile bancare online. Chiar Åi companiile din agrobusiness vor avea nevoie de IT-iÅti. - ClÄdirile de birouri s-au golit de corporatiÅti pentru cÄ angajaÅ£ii au fost trimiÅi sÄ lucreze de acasÄ. Dezvoltatorii vor simÅ£i aceastÄ schimbare seismicÄ Ã®n urmÄtorii ani. Dar cei mai afectaÅ£i sunt cei care aveau businessuri în jurul clÄdirilor de birouri, care acum, fÄrÄ oameni la birou, nu au cui sÄ mai vândÄ covrigi, cafea, mâncare, haine, servicii de curÄÅ£enie etc. - AdministraÅ£ia publicÄ, cu o pondere de 14% în economie, nu a fost afectatÄ aproape deloc, având în vedere cÄ guvernul nu a tÄiat salariile bugetarilor Åi nici nu a dat oameni afarÄ, iar cheltuielile de capital aproape cÄ nu s-au redus deloc. - Pensiile au crescut, nu cu 40% cât era în buget, ci cu 14%, ceea ce a adus un impuls consumului Åi economisirii la bancÄ. - AgenÅ£iile de rating au pÄsuit România în 2020 Åi nu ne-au trimis la categoria âjunkâ, adicÄ o Å£arÄ nerecomandatÄ investitorilor. Asta pentru cÄ guvernul nu a majorat pensiile cu 40% Åi nici nu a dublat alocaÅ£iile, cum a votat PSD în Parlament. PNL a plÄtit electoral acest lucru , dar a rÄmas la putere Åi dupÄ aceste alegeri. - Nota de platÄ a bugetului pentru acest prim an de crizÄ Covid se va apropia de 100 de miliarde de lei, bani care au fost împrumutaÅ£i fÄrÄ probleme din piaÅ£Ä. BÄncile din România Åi fondurile de pensii au un excedent major de lichiditate, pe care nu pot sÄ-l plaseze în credite sau în acÅ£iuni la BursÄ, aÅa cÄ Ã®l investesc cu succes în titluri de stat. BineînÅ£eles cÄ Ministerul FinanÅ£elor nu se împrumutÄ numai de pe piaÅ£a internÄ ci Åi de pe piaÅ£a externÄ, acolo unde dobânzile oferite de România sunt mult mai generoase decât cele oferite de marile Å£Äri, care dau dobânzi zero sau chiar negative. - Din deficitul bugetar din 2020, 60 de miliarde de lei sunt banii cheltuiÅ£i de Ministerul FinanÅ£elor pentru aceastÄ crizÄ, respectiv banii pentru Åomajul tehnic, amânÄrile pentru plata imnpozitelor Åi taxelor, toate programele de finanÅ£are a companiilor, cheltuielile sanitare etc. De bine de rÄu, anul 2020 se încheie cu aceastÄ crizÄ venitÄ Ã®ntr-o formÄ total neaÅteptatÄ. Revenirea economicÄ va fi mult mai dificilÄ decât primele prognoze, respectiv se va duce din 2021 în 2022, dacÄ nu chiar în 2023. Totul depinde de procesul de vaccinare în masÄ Ã®mpotriva Covid-19, care a început acum, la final de decembrie, Åi care va Å£ine cel puÅ£in 1-2 ani. Asta, dacÄ acest vaccin sau celelalte care au apÄrut pe piaÅ£Ä nu vor avea reacÅ£ii adverse. PânÄ când nu va exista o vaccinare în masÄ Åi o scÄdere a pandemiei, statele nu vor reduce cheltuielile Åi vor Å£ine tiparniÅ£a de bani atâta timp cât va fi nevoie. Datoriile acumulate acum, inclusiv de România, se vor reeÅalona sau se vor âÅtergeâ în urmÄtoarele decenii.
Raport trimestrul 3 2020
Notificare prag detineri/vot > 10 %
Informare Depozitarul Central - structura sintetica la 04.09.2020
Informare Depozitarul Central inregistrare majorare capital social 04.09.2020
Raport semestrial S1 2020
Raport trimestrul I 2020
Raport curent (incetare/relocare productie)
Informare referitor la disponibilitate raport anual 2019
Raport anual 2019 (Declaratia privind guvernanta corporativa)
S-au publicat pe platforma urmatoarele rapoarte financiare:
SOMPLAST SA NASAUD (SOPL), Indicators
SINTOFARM SA BUCURESTI (SINT), Indicators
AURORA S.A. (AUR), Indicators
Raport anual 2019 (cu anexe)